Gheorghe Alecsei, președintele Rezervelor de Stat: „Avem grâu până la recolta următoare!”

Public aici, integral, interviul pe care mi l-a acordat, în scris, Gheorghe Alecsei (foto), președintele Administrației Naționale a Rezervelor de Stat (ANRSPS).

Acest interviu are o mică istorie, ce merită știută.

Rezerva de Stat a României a revenit în atenția publică în luna aprilie, când Guvernul României a interzis exporturile de cereale și unele produse alimentare. Interdicția a fost valabilă pentru o săptămână (8-16 aprilie) și a dat peste cap exporturile de cereale, fiind ridicată după ce guvernanții s-au asigurat că problema siguranței alimentare a țării nu exista. Totuși, unele îndoieli au continuat să fie perpetuate de cei care au susținut necesitatea interdicției, în frunte cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Îndoieli referitoare la Rezerva de grâu. Până la urmă, s-a dat chiar și o ordonanță referitoare la majorarea acestei Rezerve.

Pentru a risipi îndoielile și pentru alte câteva clarificări, ne-am adresat președintelui ANRSPS.

În răspunsul inițial, ni s-a confirmat disponibilitatea pentru interviu. Cu mențiune că, având în vedere criza COVID-19, se preferă ca interviul să se desfășoare în scris.

Am revenit cu precizarea că interviul se putea realiza și online, respectându-se astfel măsurile de siguranță, dar domnul Alecsei a rămas la prima opțiune. Într-un fel, este de înțeles, având în vedere că, în bună parte, activitatea instituției pe care o conduce este secretizată.

Prin urmare, am transmis întrebările scrise și răspunsurile au venit după 17 zile.

Răspunsurile sunt, în bună parte, „de umplutură”. Dar, s-au strecurat printre rânduri și informații foarte interesante. Acestea sunt:

1. Așa cum am precizat în titlu, șeful Rezervei de Stat ne asigură că avem grâu până la recolta viitoare, pentru consumul populației, indiferent ce se va întâmpla până atunci.

2. Președintele Rezervei de Stat nu a fost consultat de guvernanți înainte de a se institui interdicția exporturilor de cereale.

3. În ultimii trei ani a fost acordat un singur împrumut din Rezerva de Stat (s-a speculat că ar fi o practică acordarea de împrumuturi de grâu morarilor, din Rezerva de Stat).

4. Amenzile pentru neconformitate, aplicabile companiilor cu care colaborează Rezerva de Stat, sunt demențial de uriașe (de ordinul sutelor de milioane de lei!), dar, până în prezent, nicio societate nu a fost amendată.

Spațiul din revista „Profitul Agricol” nu ne-a permis publicarea integrală, dar cred că, pentru înțelegerea contextului, interviul merită citit integral.

Înainte de interviul propriu zis, pentru cei care nu vor avea răbdare să-l citească, postez și articolul din Profitul Agricol, în care am sumarizat interviul.

Gheorghe Alecsei, președintele Rezervelor de Stat: „Avem grâu până la recolta următoare!”

 

Administrația Națională a Rezervelor de Stat (ANRSPS) este o instituție a cărei activitate este, în cea mai mare parte, secretizată. Conștienți de această limitare, i-am solicitat un interviu președintelui ANRSPS, Gheorghe Alecsei, pentru a clarifica acele aspecte care sunt de mare interes pentru  cititorii noștri. Alecsei și-a dat acordul, dar ne-a cerut, la rândul său, ca întrebările să fie transmise în scris, răspunsurile venind în aceeași formă.

 

Ce produse avem în rezervele de stat și nivelul stocurilor din rezerve sunt informații strict secrete, confirmă Alecsei. Este de notorietate că, de pildă, grâul este unul dintre produsele pentru care se constituie rezerve de stat, se discută public despre acest lucru, dar nu și despre cât grâu se stochează în rezerve.

Totuși, ministrul Agriculturii, Adrian Oros a vorbit despre necesitatea măririi rezervei de grâu. Aceasta s-a produs în luna august, când s-a emis Ordonanța de urgență nr. 137 din 20.08.2020, care prevede „acumularea în vederea constituirii ca stoc rezervă de stat a cantității de 100.000 tone de grâu pentru panificație”.

Se pare că, în urma acestei majorări, suntem la adăpost de noi intervenții ale guvernanților asupra exporturilor de grâu. „La momentul actual, ANRSPS deține în stocul rezervă de stat o cantitate suficientă de produs, care face față necesităților de consum până la apariția noii recolte, astfel încât să poată asigura resursele necesare de panificație în asigurarea securității alimentare actuale”, afirmă Gheorghe Alecsei.

În ce privește rolul ANRSPS în emiterea Ordonanței Militare nr. 8, din 8 aprilie 2020, prin care au fost interzise temporar exporturile de cereale și diverse produse agroalimentare, Alecsei susține că acesta nu a existat: „ANRSPS nu are atribuții în sensul formulării unor recomandări referitoare la oportunitatea adoptării unei astfel de măsuri”. Noi ne-am fi așteptat ca, și în lipsa unor asemenea atribuții reglementate, ministrul Oros și premierul Orban să se fi consultat cu șeful Rezervelor de Stat, înainte de adoptarea unei asemenea măsuri...

Există unele temeri că rezervele de grâu sunt folosite uneori în beneficiul necuvenit al unor firme din industria de morărit și panificație. Metoda? Împrumuturi acordate atunci când prețul grâului pe piață este ridicat (în prima parte a anului, cu precădere în lunile februarie-martie), restituirea făcându-se când prețul grâului scade. Dacă s-ar produce, cu adevărat, acest fapt ar distorsiona piața, în dezavantajul fermierilor și beneficiul morarilor. Ca atare, l-am întrebat pe președintele ANRSPS dacă, în opinia sa, împrumuturile pe termen scurt au fost întotdeauna acordate cu respectarea strictă a prevederilor legale. Totodată, i-am cerut să precizeze împrumuturile pe termen scurt realizate în ultimii trei ani.

Alecsei asigură că „Produsele scoase din rezerva de stat sub formă de împrumut au fost acordate cu respectarea prevederilor legale, elementele care au stat la baza acordării acestora vizând interesul general public și constituind situații extraordinare. În ultimii trei ani a fost identificată o singură situație în care au fost scoase produse din rezerva de stat sub formă de împrumut, și anume Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 5/ 2019 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unei cantități de păcură necesare asigurării, pe perioada de iarnă, a agentului termic pentru încălzirea populației din municipiul Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți”.

Totuși, Rezervele de stat colaborează cu anumite firme care dețin spații de depozitare și care pot jongla, în anumiți termeni, cu produsele depozitate. Conform prevederilor în vigoare, „Operatorii economici sunt obligați să reîntregească, în termen de 30 de zile de la data constatării diminuării, cantitățile de produse rezervă de stat. Neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. 1 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei”. Am întrebat dacă este vreunul dintre operatorii economici cu care colaborează ANRSPS capabil să achite o amendă de 100.000.000 lei (o sută de milioane de lei), solicitând să se precizeze ultimele trei sancțiuni aplicate, valoarea acestora și operatorii sancționați? Răspunsul: „Relațiile contractuale desfășurate cu operatorii economici s-au derulat în conformitate cu clauzele contractuale agreate de părți. În ultimii trei ani nu au existat situații care să genereze aplicarea de sancțiuni contravenționale”.

Interesant, șeful Rezervelor de Stat a ocolit o întrebare esențială: „În contextul pandemiei, există analize, chiar serioase, care pomenesc despre spectrul unei crize alimentare. Se pregătește România de o asemenea perspectivă?”. Răspunsul: „O eventuală analiză în ceea ce privește perspectiva unei crize alimentare, excede aria de competență a instituției. Asigurăm îndeplinirea programelor anuale de constituire și reîntregire a produselor în vederea realizării stocurilor până la nivelurile maxime aprobate prin nomenclator, iar la momentul prezent, ANRSPS deține în stocul rezervă de stat o cantitate suficientă de produs, astfel încât să poată asigura resursele necesare asigurării securității alimentare actuale”.

Și acum, interviul propriu-zis.

1. Conform Art. 3 al Legii 82/1992 republicată, „Nomenclatorul produselor rezervă de stat are caracter strict secret şi se aprobă prin hotărâri ale Guvernului, cu caracter militar, la propunerea Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat. Produsele la care se stabilesc stocuri intangibile, precum şi nivelurile acestora se stabilesc de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale”.

Conform, Art. 4 indice 1, „Programul anual pentru constituirea şi reîntregirea stocurilor rezervă de stat, elaborat pe surse de finanţare de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat, implică protecţia unor interese majore ale statului, are caracter secret şi se aprobă prin hotărâri ale Guvernului, cu caracter militar”.

Interpretând cu strictețe aceste prevederi, rezultă că, de pildă, informația referitoare la prezența grâului între produsele pentru care se constituie rezervă de stat are un caracter strict secret. Cu toate acestea, este de notorietate că grâul este produs pentru care există rezervă de stat, iar în spațiul public se discută deschis despre acest aspect.

Pe de altă parte, legea prevede explicit caracterul strict secret doar pentru nomenclatorul produselor rezervă de stat, nu și pentru nivelul stocurilor. Cu toate acestea, situația, în realitate, este oarecum inversă: sunt de notorietate anumite produse pentru care sunt constituite rezerve de stat, dar nivelul stocurilor este secretizat cu strictețe.

Vă rugăm să clarificați aceste aspecte, explicând și de ce este necesar ca informațiile despre produsele din rezerva de stat și stocurile acestora să fie secretizate.

Răspuns:

Informaţiile, documentele sau activităţile care prin natura, importanţa sau valoarea lor necesită a fi reglementate, cunosc în toate statele şi din toate timpurile o protecţie juridică specială, fiindu-le stabilit un regim aparte.

În conformitate cu prevederile legii cadru, rezervele de stat se constituie ca rezerve materiale, destinate intervențiilor operative pentru protecția populației, a economiei și pentru apărarea țării, în situații excepționale care afectează un interes public major, determinate de calamități naturale, epidemii, epizootii, atentate teroriste, accidente industriale și/sau nucleare, fenomene sociale, disfuncționalități ale economiei, conjuncturi externe și în caz de război.

Nomenclatorul produselor rezervă de stat are caracter strict secret şi se aprobă prin hotărâri ale Guvernului, cu caracter militar și cuprinde materiile prime, materialele şi produsele, care pot fi constituite ca stocuri rezerve de stat, precum și nivelul maxim de constituire şi termenul orientativ de păstrare îndelungată. 

Ȋncadrarea informaţiilor clasificate specifice Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale s-a făcut în funcţie de natura riscului şi intensitatea daunelor ce s-ar produce prin divulgarea acestora, fapt care corespunde principiilor instituite la nivel național pentru protecția informațiilor clasificate.

Astfel, prin art. 17 lit. i) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, a instituit un sistem naţional de protecţie a acestor informaţii, raportat la importanţa acestora şi la consecinţele care s-ar produce ca urmare dezvăluirii sau diseminării lor neautorizate, sens în care „datele şi informaţiile referitoare la rezervele materiale, care sunt în competenţa Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat” sunt cuprinse în categoria secretelor de stat. Ȋn consecinţă, în măsura în care informaţiile instituției privesc securitatea naţională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării, atunci protecţia acestora constituie o obligaţie ce revine tuturor persoanelor autorizate care le elaborează, le deţin, le gestionează sau care intră în posesia acestora. Reglementarea este completată de Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, elaborate în concordanţă cu interesul naţional, cu criteriile şi recomandările NATO şi obligatorii pentru persoanele fizice sau juridice care le gestionează. 

Așadar, cadrul normativ menţionat este menit să confere limite de elaborare sau gestionare a anumitor categorii de informaţii care constituie o expresie a intereselor de securitate naţională, circumscrise valorilor economice, politice, tehnico-ştiinţifice şi de altă natură, pe care se fundamentează existenţa liberă a cetăţeanului, societăţii şi statului.

Totodată, pentru anumite produse în limita nivelului maxim de constituire prevăzut în Nomenclator sunt stabilite niveluri de stocuri intangibile de importanţă strategică pentru nevoile de apărare, destinate producţiei de tehnică militară şi nevoilor de apărare în caz de război, corelate cu rezervele proprii ale armatei şi rezervele de mobilizare.

2. Conform Art. 1 al Legii 82 din 1992, republicată, „Rezervele de stat se constituie ca rezerve materiale, destinate intervențiilor operative pentru protecția populației, a economiei și pentru apărarea tarii, în situații excepționale care afectează un interes public major, determinate de calamități naturale, epidemii, epizootii, atentate teroriste, accidente industriale și/sau nucleare, fenomene sociale, disfuncționalități ale economiei, conjuncturi externe și în caz de război”.

În opinia dumneavoastră, acest obiectiv a fost în totalitate și întotdeauna respectat cu strictețe, de la înființarea ANRSPS?

Răspuns:

ANRSPS face parte din instituțiile din domeniul apărării şi securităţii naţionale și aplică prevederile Programului de Guvernare în ceea ce privește administrarea rezervelor de stat și rezervelor de mobilizare ȋn domeniul pregătirii economiei și teritoriului pentru apărare, derularea intervenţiilor operative pe timpul situaţiilor de urgenţă, precum şi îndeplinirea obligaţiilor pe linia controlului armamentelor, creşterea încrederii şi securităţii naționale

Securitatea patrimoniului rezervă de stat vizează asigurarea condițiilor corespunzătoare de păstrare a produselor rezervă de stat. Așadar, prin prisma activității ample pe care o desfășurăm ȋn ceea ce privește infrastructura sistemului naţional de apărare, ca instituţie publică din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională,  avem în subordine 25 de unităţi teritoriale, amplasate geografic în 15 județe, în care sunt păstrate stocurile de produse rezervă de stat.

Apreciez că ANRSPS şi-a îndeplinit în totalitate atribuţiile, ȋn conformitate cu prevederile legale ȋn vigoare sens în care, a asigurat îndeplinirea programelor anuale de constituire şi reîntregire a produselor în vederea realizării stocurilor până la nivelurile maxime aprobate prin nomenclator. 

3. Conform Art. 5/1/b al Legii 82/1992, „Produsele pot fi scoase din rezervele de stat: în condițiile prevăzute la art. 1 alin. 1, cu titlu de împrumut pe termen scurt, cu aprobarea primului-ministru, sau cu caracter definitiv, prin hotărâre a Guvernului”.

În opinia dumneavoastră, împrumuturile pe termen scurt au fost întotdeauna acordate cu respectarea strictă a prevederilor art. 1 alin. 1?

Vă rugăm să nominalizați împrumuturile pe termen scurt realizate în ultimii trei ani și să ne vorbiți, pe scurt, despre motivația acestor împrumuturi.

Răspuns:

Produsele scoase din rezerva de stat sub formă de împrumut au fost acordate cu respectarea prevederilor legale, elementele care au stat la baza acordării acestora vizând interesul general public şi constituind situaţii extraordinare.

Ȋn ultimii trei ani a fost identificată o singură situaţie în care au fost scoase produse din rezerva de stat sub formă de împrumut, şi anume Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 5/ 2019 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unei cantităţi de păcură necesare asigurării, pe perioada de iarnă, a agentului termic pentru încălzirea populaţiei din municipiul Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, cu modificările şi completările ulterioare.  Prin acest act normativ s-a aprobat scoaterea din stocurile disponibile păstrate în rezervele de stat, cu titlu de împrumut, până la data de 31 octombrie 2019, a cantităţii de 9.941 tone păcură, până la data de 31 octombrie 2020, a cantităţii de 25.000 tone păcură, iar până la data de 31 octombrie 2021, a cantităţii de 26.000 tone păcură, necesare asigurării, pe perioada de iarnă, a agentului termic pentru încălzirea populaţiei din municipiul Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi.

4. După cum cunoașteți, în primăvara acestui an a existat o temere, inclusiv la nivel guvernamental, referitoare la stocurile de grâu. Pe piață au fost vehiculate informații contradictorii, manipulatorii, inclusiv de la nivel guvernamental. Temerea guvernamentală a fost concretizată prin interzicerea exporturilor românești de cereale și unele produse alimentare. Totuși, decizia respectivă a fost criticată de Uniunea Europeană și a fost suspendată în scurt timp, în percepția publică rămânând faptul că a fost o bâlbă guvernamentală generată de lipsa unor informații concrete și exacte. În orice caz, este limpede că lipsa de informații exacte constituie o mare vulnerabilitate.

Vă rugăm să precizați rolul pe care ANRSPS l-a jucat atunci, respectiv dacă suspendarea exporturilor s-a realizat la recomandarea ANRSPS și dacă da, care au fost elemente concrete, din perspectiva ANRSPS, care să justifice decizia de suspendare a exporturilor?

Răspuns:

Această măsură de suspendare a exporturilor a fost luată prin Ordonanţa Militară nr. 8 din 9 aprilie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19. („Art. 7 (1) Pe perioada stării de urgenţă se interzice/se suspendă exportul pentru produsele agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr. 2 la prezenta ordonanţă militară”). Prevederile şi-au încetat aplicabilitatea, în conformitate cu Ordonanţa Militară nr. 9 din 16 aprilie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19. 

Ȋn ceea ce privește percepţia publică a unei eventuale temeri guvernamentale, vă comunicăm faptul că acest subiect excede aria de competenţă a instituţiei noastre. 

Mai mult decat atȃt, vă comunicăm faptul că ANRSPS nu are atribuţii în sensul formulării unor recomandări referitoare la oportunitatea adoptării unei astfel de măsuri.

5. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros a vorbit public despre necesitatea măririi rezervei de grâu.

S-a produs această mărire?

Răspuns:

Da, a fost creat cadrul normativ, în speţă a fost adoptată Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nr. 137/2020 privind acumularea în vederea constituirii ca stoc rezervă de stat a unei cantităţi de grâu pentru panificaţie. 

La momentul actual, ANRSPS deține ȋn stocul rezervă de stat o cantitate suficientă de produs, care face față necesităților de consum pȃnă la apariția noii recolte, astfel ȋncȃt să poată asigura resursele necesare de panificație ȋn asigurarea securității alimentare actuale.

6. În contextul pandemiei, există analize, chiar serioase, care pomenesc despre spectrul unei crize alimentare.

Se pregătește România de o asemenea perspectivă?

Răspuns:

ANRSPS are rolul de a interveni operativ pentru protecţia populaţiei, a economiei şi pentru apărarea ţării, în situaţii excepţionale care afectează un interes public major, determinate de calamităţi naturale, epidemii, epizootii, atentate teroriste, accidente industriale şi/sau nucleare, fenomene sociale, disfuncţionalităţi ale economiei, conjuncturi externe şi în caz de război, iar ȋn acest context o eventuală analiză ȋn ceea ce privește perspectiva unei crize alimentare, excede aria de competenţă a instituţiei. 

Asigurăm îndeplinirea programelor anuale de constituire şi reîntregire a produselor în vederea realizării stocurilor până la nivelurile maxime aprobate prin nomenclator, iar la momentul prezent, ANRSPS deține ȋn stocul rezervă de stat o cantitate suficientă de produs, astfel ȋncȃt să poată asigura resursele necesare asigurării securității alimentare actuale.

7. Dacă, să zicem, rezerva de grâu a României, este de 500.000 de tone, ANRSPS poate fi perceput ca un jucător important în piață, care poate influența cotațiile în sus sau în jos, în funcție de interesul național.

Poate fi interpretat textul Legii 82/1992 în sensul folosirii rezervelor de stat în scopul reglării cotațiilor de prețuri, pe modelul BNR – cotația monedei naționale?

Răspuns:

Ȋn vederea asigurării securității patrimoniului rezervă de stat, ANRSPS nu poate influenţa cotaţiile de preţuri bursiere,  produsele putȃnd  fi scoase din rezervele de stat ȋn situațiile prevăzute la art 5 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Așadar, ȋn conformitate cu prevederile  legislației incidente, situaţia scoaterii unor produse din rezerva de stat poate îmbrăcă forma scoaterii sub forma de împrumut, instituția având rolul de a acoperi o penurie de produse.

8. La Art. 10 al Legii 82/92, republicată, se stabilește: „Operatorii economici prevăzuţi la art. 4 sunt obligaţi să reîntregească, în termen de 30 de zile de la data constatării diminuării, cantităţile de produse rezervă de stat. Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. 1 constituie contravenţie şi se  sancţionează cu amendă de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei”.

Este vreunul dintre operatorii economici cu care colaborează ANRSPS capabil să achite o amendă de 100.000.000 lei (o sută de milioane de lei)? Puteți să precizați ultimele trei sancțiuni aplicate, valoarea acestora și operatorii sancționați?

Răspuns:

Relaţiile contractuale desfăşurate cu operatorii economici s-au derulat în conformitate cu clauzele contractuale agreate de părţi. În ultimii trei ani nu au existat situaţii care să genereze aplicarea amenzii de la art. 10 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Așadar, nu au fost aplicate sancţiuni contravenționale.