Mari surprize la compararea imaginilor realizate de camerele foto digitale

Când un site precum Dpreview.com dă verdictul ”Excellent stills image quality” (Excelentă calitate a fotografiilor), șansele să fie așa sunt mari.

Totuși, după ce nu am găsit diferențe majore între calitatea fotografiilor pe care le-am realizat cu două camere foarte diferite, pe care le-am utilizat în ultimii doi ani (Canon 5D Mark II și Olympus Pen E-PL8), am căutat să compar aceleași imagini fotografiate cu camere diferite.

Tot comparând, am găsit pe Imaging Resource o fotografie ce conține un element pe care camerele foto îl reproduc foarte diferit, spre marea mea surprindere.

E vorba de exact același cadru, fotografiile fiind realizate cu aceleași setări (în linii mari) ale camerelor și obiectivelor foto: ISO 200, diafragma f/8, timpul de expunere variind între 1/20 - 1/30 sec, iar distanța focală între 50 și 70 mm. Nu am găsit o precizare în acest sens, dar este de presupus că au fost utilizate obiectivele de kit în cazul camerelor DSLR și Mirrorless. 

În opinia mea, cea mai reușită fotografie este realizată de Nikon D850, care reproduce, cred eu, cu mare acuratețe, atât culorile, cât și detaliile, cu deformări insesizabile. 

Dar, asta este doar opinia mea, iar eu sunt un fotograf amator, cel mult entuziast. Le-am scris celor de la Imaging Resource, rugându-i să-mi spună care e reproducerea mai exactă a imaginii respective, dar nu mi-au răspuns.

Poate că judecata mea, fiind a unuia nu foarte avizat, este subiectivă. Dar am ajuns la concluzia că foarte multe camere sunt supraestimate, iar marketingul agresiv este forța dominantă în vânzări, nu evaluările obiective ale profesioniștilor. În orice caz, comparând această imagine, realizată cu toate aceste camere, am eliminat foarte multe modele din lunga listă a celor pe care mi-aș fi dorit să le pot folosi sau testa măcar.

Iată, în primul rând, imaginea realizată cu Nikon D850. Am introdus două săgeți, către două elemente pe care vă invit să le examinați cu atenție. 

Primul este un detaliu fin: suprapunerea a două șervețele (de bumbac, presupun) de culori foarte apropiate, greu de decelat de senzorii camerelor digitale (alb / crem). Nikon D850 reușește să distingă foarte bine zona de suprapunere între cele două șervețele, și datorită rezoluției, dar și grație unei foarte bune reproduceri a culorilor. Această performanță mai este reușită de numai câteva camere, una dintre acestea fiind Phase One, care costă 50.000 de dolari... Fuji GFX 100, care costă 10.000 de dolari și are, pe hârtie, tot 100 de Megapixeli, câți are Phase One, eșuează aici, granița dintre cele două șervețele fiind „în ceață”. Nikon D850 costă de trei ori mai puțin ca Fuji GFX 100 și are „doar” 45,7 Megapixeli... (Precizez că nu am niciun fel de legătură cu vreun producător sau distribuitor de aparate foto, nu am primit niciun leu să „scriu de bine” ori „să scriu de rău”; sper să se înțeleagă că sunt opiniile personale ale unui amator, că asum posibilitatea de greși, chiar dacă mă străduiesc să fiu obiectiv).

Al doilea element este cele despre care vorbeam la început. Este vorba de o scală de proporții (”Proportional Scale”), pe care aparatele o reproduc foarte diferit. În primul rând, e vorba de culoare. Scala, este, cel mai probabil, albă, dar este reprodusă și alb strălucitor, și mat, cald și rece, crem, gălbui și chiar maroniu. În al doilea rând, e vorba de rezoluție și claritate. Multe camere au o rezoluție inferioară celei clamate ori imaginea este atât de încețoșată, încât scrisul (clar, în cazul camerelor ok) nu se poate distinge. În al treilea rând, e vorba de aliniament. Foarte multe camere (de fapt, majoritatea, chiar și unele foarte scumpe!) deformează imaginea și, astfel, scrisul pare să fie orientat în jos.

Vă invit să analizați și voi cadrul acesta pe Imaging Resource și să vă spuneți apoi opiniile.