Cum a fost concediul la Mamaia în 2022

Nu sunt un fan al litoralului Mării Negre, însă „buzunarul” mă constrânge să-l vizitez uneori atunci când mi-aș dori, de fapt, să fiu pe coastele Adriaticii, Mediteranei, Mării Roșii ș.a.m.d. Așa s-a întâmplat anul acesta.

Vara trecută am fost în Ungaria (la Balaton), și în Croația (în mai multe locuri, destinația principală fiind Dubrovnik). A fost minunat, dar și obositor. Mai multe despre acea călătorie poți citi AICI.

Așa că anul acesta ne-am propus să ne petrecem concediul strict relaxant: doar plajă, fără „obiective turistice”. Ținta inițială a fost Grecia. Am găsit câteva cazări promițătoare. Dar, ar fi trebuit să facem rezervările din iarnă, iar bugetul, din păcate, nu ne-a permis investiția. Spre vară, tarifele de cazare s-au dublat. Când am introdus în ecuație costul deplasării (combustibilul, transferul cu feribotul), a reieșit că n-am fi putut avea sejurul dorit fără 2.000 de euro.

Cum noi (subsemnatul, soția și copilul boboc de liceu) ne-am stabilit un buget maximal de 1.500 de euro, a devenit clar că trebuia să ne reorientăm.

Am căutat întâi cazări pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, iar la final ne-am uitat și la cel românesc. Ne așteptam să fie, ca de obicei în ultimii ani, mai ieftin la vecinii de la sud, dar am constatat că tarifele s-au echilibrat. Și-atunci, de ce să mai dai bani în plus pe combustibil și să petreci mai mult timp pe drumuri?

Inițial, la căutarea prin Booking și Airbnb, am introdus următoarele criterii de selecție: Apartament cu două camere; aer condiționat; apropiere de plajă și balcon cu vedere la mare; piscină proprie; loc de parcare gratuit.

Am găsit câteva variante bune, dar până să luăm o decizie, prețurile s-au majorat, intempestiv, cu circa 50%. Chiar așa, de la o zi la alta.

A trebuit să renunțăm la piscină și doar așa am mai găsit alte câteva variante fezabile. Cu lecția învățată, ne-am decis repede, în câteva ore.

Apartamentul rezervat e într-un complex nou de locuințe (Onix Blue) din Mamaia Sat. Teoretic, „bifa” toate cerințele noastre. În realitate, n-a fost chiar așa. Ajung însă imediat și acolo.

Costul rezervării prin Airbnb a fost 3.600 de lei pentru opt nopți de cazare (perioada 5-13 august), sumă achitată integral în avans.

După rezervare, am fost contactat de proprietarul apartamentului, care s-a confesat că a avut o experiență recentă proastă cu Airbnb și mi-a propus să solicităm returnarea sumei avansate, urmând să-i achităm lui, direct, cu 400 de lei mai puțin.

Ne-am sucit și învârtit... În mod normal, dezavuăm această abordare (cinstit e să câștige și intermediarul) și nu ne-am fi lăcomit la 400 de lei, dar dacă refuzam exista riscul să avem o gazdă ostilă sau chiar să ne trezim că nu onorează angajamentul de cazare. Așa că, am procedat cum ne-a indicat el. Omul a fost apoi amabil și ne-a răspuns prompt la toate întrebările, așa că ne-am recăpătat încrederea că totul va fi bine.

Proprietatea avea șase review-uri pe Airbnb, unul singur negativ, legat tocmai de locul de parcare. Însă gazda ne-a asigurat că vom putea parca în interiorul complexului pentru descărcarea bagajelor, urmând să lăsăm mașina în preajma proprietății, unde locurile de parcare ar fi fost la discreție.

Am insistat că nu ne vom caza dacă vom fi obligați să lăsăm mașina la „Cuca Măcăii”. Și bine am făcut, fiindcă doar așa gazda noastră s-a mobilizat și ne-a așteptat (după descărcarea bagajelor) lângă un loc de parcare ocupat cu mașina sa. Alte locuri de parcare libere în zonă nu existau la momentul respectiv, fiind vineri.

Ce am mai constatat despre apartament, la fața locului: 1. curățenia pe alocuri lăsa de dorit (un sertar de la bucătărie era blocat, iar altul plin de mizerie); 2. apartamentul e, într-adevăr, într-un bloc din complexul Onix Blue, însă balconul său e cu vedere spre terenul viran din spate, nicidecum spre mare, cum se spune în descrierea proprietății de pe Airbnb și cum arăta o fotografie realizată, evident, din balconul unui apartament învecinat, cu vedere spre răsărit; 3. cafetiera nu era funcțională; 4. apa caldă era doar la duș; 5. clanța de la intrarea apartamentului avea un defect și trebuia manevrată cu grijă; 6. aerul condiționat era funcțional, însă era amplasat în sufragerie, iar în dormitor era un ventilator nefuncțional.

În cele din urmă, am avut apă caldă și la bucătărie (nu și la chiuveta din baie), iar ventilatorul s-a dovedit a fi funcțional (problema era, de fapt, cu un ștecher); chiar de n-ar fi fost, nu l-am fi folosit, fiindcă aerul condiționat și-a făcut treaba, răcind și dormitorul.

A rămas ca soția să-și pregătească cafeaua de dimineață la ibric.

Clanța a cedat la un moment dat, iar proprietarul a venit și a reparat-o (nu de tot, dar a readus-o în starea de funcționare).

Altminteri, apartamentul e confortabil și chiar aproape de plajă (2-3 minute de mers lejer), așa că am trecut peste inconvenientele enumerate. E drept că nici nu prea aveam încotro, ca să nu ne stricăm concediul.

Am fost înțelepți, fiindcă, finalmente, scopul a fost atins: am revenit din acest concediu relaxați.

Lecția învățată e că nu vom mai rezerva o proprietate care nu are minim 10 review-uri; de asemenea, vom ocoli ofertele cu review-uri negative în primele 20.

Sună a final, dar mai am de povestit despre plaja de acolo și despre restaurante.

În incinta complexului Onix Blue se găsește un restaurant numit Coba, care gestionează și bucata de plajă aflată în dreptul complexului (cu mențiunea că la plaja respectivă se ajunge trecând printre alte două complexe rezidențiale).

În primele zile am făcut plajă pe plaja Coba, în afara sectorului ocupat de șezlonguri. Auzisem că, la Mamaia, s-ar cere bani și pentru locul de prosop de plajă. Nu știu exact unde se întâmplă asta, dar acolo nu a fost așa. În schimb, am aflat, cu stupoare, că șezlongul e închiriat cu 40 de lei nu ziua, ci ora!

Miercuri, 10 august, a fost vânt puternic și ne-am umplut de nisip dimineața, așa că am explorat plajele învecinate, să verificăm dacă nu cumva aveau alte tarife pentru șezlonguri. Așa am aflat că această Coba e o excepție – în rest tarifele sunt de 30 de lei/șezlong/zi de luni până joi, respectiv 40 de lei de vineri până duminică. Iar acolo șezlongurile se cam ocupă toate, spre deosebire de Coba, unde nu era aproape nimeni. E ceva ciudat cu această Coba, fiindcă și tarifele de la restaurant și de la barul de pe plajă sunt aproape prohibitive; de la barul plajei învecinate am luat o limonadă, un fresh de portocale și o cafe frappe la prețul unei cafe frappe de la barul Coba. De ce să mergi cu tarifele așa de sus, încât să alungi clientela?!

Așadar, în ultimele două zile am făcut plajă pe șezlonguri – am ales plaja cu cele mai mari foișoare (asemănătoare cu cele din destinațiile mai exotice) și cu șezlonguri solide, din lemn, completate cu saltele comode. Nu am reținut denumirea locației, posibil să fie Saint Tropez (e imediat după intersecția străzii Hanului -cea cu promenada- cu strada D26, în sensul de mers spre Năvodari).

Ce am remarcat pozitiv:

1.       Nicăieri muzica nu a fost deranjantă. Nu am avut parte de manele, iar volumul a fost la nivel suportabil, am putut citi fără probleme.

2.       Poate am avut noroc, dar nu ne-am intersectat cu gherțoi! Asta a fost chiar neașteptat!

3.       Tot neașteptată a fost curățenia – aproape exemplară.

Încercăm să fim atenți cu expunerea la soare. Ne trezim devreme și suntem la plajă la 8 – 8.30, plecăm la 11.30-12, pentru a reveni la 16.

Acest program de plajă e favorabil servitului micului dejun și dejunatului în cameră. Am avut la dispoziție un frigider încăpător, cuptor cu microunde și o plită electrică. Două supermarketuri (Mega Image și Profi) se află la o distanță de cinci minute (mers pe jos). Așa că, ne-am organizat „ca acasă” cu primele două mese ale zilei.

Cina am servit-o, în fiecare seară (cu excepția ultimei), la un alt restaurant din zonă, cheltuind între 200 și 300 de lei/seară/trei persoane. Recomandăm „Hanul Cu Pește” (pe lângă preparatele specifice excelent gătite și prezentate, la prețuri rezonabile, servesc cea mai bună limonadă), restaurantul „Sunset” și taverna Aleka’s. Recomandăm și Massaranduba, cu rezerva că acolo am cinat acum vreo trei ani și am constatat că serveau niște midii delicioase, dar de data asta nu a fost să fie (am încercat în prima seară, dar nu aveau mese libere). Nu e de neapărat de ocolit nici Mackerel, cu rezerva că au prețuri mai mari și servirea lentă.

Cam asta a fost. Sper să-ți fie de folos!